Noiembrie

Odată cu răcirea vremii, în desfăşurarea vieţii familiei de albine se înregistrează o nouă fază caracterizată prin perioadă de supravieţuire printr-o neîntreruptă activitate în interiorul stupului, activitate situată în ghemul de iernare când pentru albine începe aşa-numitul „repaus de iarnă” (în interiorul stupului).
Ghemul de iernare este de formă sferică sau elipsoidală şi în interiorul lui se realizează schimbul de căldură de la o albină la alta. Forma sferică a ghemului este cea mai bună soluţie termo-tehnică pentru asigurarea desfăşurării vieţii albinelor aflate la hibernare, întrucât sfera reprezintă raportul ideal între volum şi suprafaţa exterioară, având pentru volum cea mai mică suprafaţă exterioară dintre toate corpurile şi formele geometrice spaţiale. Albinele activează în perioada de iernare mişcându-se continuu în interiorul ghemului preluând din faguri hrana pentru asigurarea „combustibilului” (miere + păstură) necesar încălzirii ghemului (+25^oC). Datorită permanentei schimbări a locului albinele ajung periodic, pe rând, în zona caldă a miezului ghemului, trecând şi pe la periferia sferei (coaja ghemului) unde temperatura este mai mică (de cca 16^oC). Acest fenomen trebuie avut în vedere, întrucât el este legat de o anumită obligaţie a stuparului, aceea de a asigură începând cu luna noiembrie o aprovizionare suficientă nu numai cu hrană ci şi cu aer pentru a se asigura schimbul de gaze. De aceea, în timp de iarnă urdinişurile trebuie să fie corespunzător deschise, pentru ca albinele să primească suficient oxigen.
Este necesar deci, ca albinele moarte, zăpadă sau gheaţa din jurul stupului să nu astupe urdinişurile căci această neglijenţă (datorată împiedicării circulaţiei normale a aerului) duce chiar la pierderea familiilor de albine, prin sufocarea lor.
Activitatea stuparului în lunile de iarnă, începând cu luna noiembrie, se referă în principal la următoarele probleme şi obligaţii:
Menţinerea netulburată a repausului de iarnă prin:
- Înlăturarea deranjamentelor, a zgomotelor, a trepidaţiilor şi scuturăturilor, a ciocănituroilor datorate unor păsări cât şi a pătrunderii unor şoareci în stup. Toate aceste perturbaţii şi deranjamente au drept urmare un surplus de consum de hrană şi ca atare o mai mare încărcătură cu fecale a pungii rectale şi prin acesta o afectare a sănătăţii albinelor care vor cădea din ghem şi vor îngheţa nemaivând astfel posibilitatea de a se reîntoarce în ghem.
- Urmărirea menţinerii situaţiei normale în stupină se va completa şi cu executarea unor controale periodice ale familiilor de albine, din exterior, prin urdiniş cu ajutorul unui furtun sau stetoscop. Constatarea unor zgomote iritante şi neuniforme indică o stare anormală. Aceste familii trebuie să se afle în centrul atenţiei şi procupării apicultorului. Controlul făcut auditiv prin urdiniş ne va putea indica unele situatii anormale astfel: bâzăitul plângator continuu indică lipsa mătcii, zumzetul slab ca un făşâit indică lipsa hranei, bâzâitul continuu şi uniform sporit uşor la lovirea stupului, după care bâzâitul revine imediat la normal, indică o stare bună de iernare a familiei controlate, numărul mare de albine moarte, umezeala, mucegaiul etc. constatate pe scândura de zbor, la urdiniş sau pe fundul stupului, şi anumite bâzâituri anormale constatate auditiv semnalează de asemenea o stare anormală în stup.
Aceste situaţii speciale constatate la controlul exterior impun o grabnică verificare la interior a familiei afectate, prin aplicarea măsurilor de echilibrare a proviziilor de iernare, unificarea celor orfane cu familii cu matcă, asigurarea aerisirii cuiburilor pe timpul iernii pentru preîntâmpinarea umezelii şi mucegaiului pe fagurii neocupaţi de albine, a pereţilor stupilor cât şi luarea altor măsuri necesare asigurării celor mai bune condiţii de iernare.
- Stimularea zborurilor de curăţire, în zilele mai călduroase ale lunii noiembrie, când timpul este prielnic.
- Instalarea la urdinişuri, dacă nu s-a efectuat până acum, a grătarelor contra şoarecilor, care dacă intră în stupi sunt deosebit de dăunători.
- Definitivarea protejării stupinei contra: accesului animalelor şi păsărilor de curte, contra vânturilor puternice şi a curenţilor reci de aer prin amenajarea unor împrejmuiri sau perdele de protecţie.
- Efectele dăunătoare ale ciocănitorilor şi în special ale piţigoilor (care se hrănesc cu albine) se pot înlătura prin instalarea unui hrănitor cu hrană pentru păsări, parţial acoperit şi plasat într-o parte a stupinei. Acest hrănitor se menţine şi se aprovizionează pe toată durata iernării, inclusiv când albinele fac zborul de curăţire.
- În atelierul stupinei apicultorul va fi preocupat de tratarea fagurilor din rezerva stupinei împotriva găselniţei şi de topire a fagurilor reformaţi prin extracţia cerii, recondiţionarea stupilor şi a celorlalte utilaje apicole afectate şi cu stricăciuni reparabile precum şi aprovizionarea stupinei cu materiale şi aparaturi necesare activităţii apicole solicitate de sezonul apicol următor (faguri artificiali, rame pentru însârmare, sârmă, cuie, medicamente).

ALBINA

Noiembrie