Iunie

Din punct de vedere al surselor nectaro-polenifere luna iunie este una din cele mai bogate în vegetaţia pe care o cercetează albinele. În această lună sunt în floare: castanul, oţetarul, salcâmul II, arţarul, arinul, alunul, cruşinul, teiul, zmeura, sparceta, muştarul, măzărichea etc. În acest stadiu de dezvoltare a vegetaţiei poleno-melifere coloniile de albine ajung în faţa apogeului de creştere fiziologică. Coloniile de albine pregătite corect de către stupar încă din lunile precedente, ar trebui să înregistreze în luna iunie dezvoltarea maximă, ceea ce obligă pe fiecare apicultor să ţină seama de următoarele obligaţii de intervenţie, muncă în stupină şi atelierul apicol:
Executarea operaţiunilor de înmulţire a coloniilor în scopul completării celor dispărute în timpul iernii şi a primăverii precum şi pentru mărirea efectivului proiectat. În acest scop se va urmări
- Evitarea roitului natural;
- Realizarea de roi (prin divizarea familiilor puternice, prin stolonare etc.) atât pentru completarea efectivului propriu cât şi pentru comercializarea de roi la persoanele care doresc să practice apicultura. Înmulţirea naturală prin roire sau prin formarea de noi colonii solicită grija stuparului pentru asigurarea cu mătci noi, fecundate şi de calitate, necesare atât pentru noile unităţi organizate (nuclee, roi artificiali sau roi „capturaţi” urmare a roirii naturale, familii divizate etc.) cât şi pentru necesarul de înlocuire a mătcilor trecute de 2 ani, astfel ca să se asigure la toate coloniile mătci prolifice.
- Primele culesuri pe care contăm în luna iunie determină o prealabilă obligaţie de construire de noi faguri şi de îngrijire corespunzătoare a fagurilor existenţi în cuib, având în vedere că dezvoltarea coloniei este aproape de punctul culminant, ea devenind puternică şi aptă pentru roire cât şi pentru producţia apicolă. În această situaţie ea are nevoie de spaţiu corespunzător pentru dezvoltare nestingherită, căci altfel instinctul ei o obligă să intre în „frigurile roitului”. Prevenirea roitului, dacă nu este realizată în timp util, afectează producţia apicolă. În această perioadă se introduc în cuib şi faguri artificiali, prin construirea lor creându-se totodată spaţiu necesar dezvoltării nestânjenite.
Deosebit de muncile legate de prevenirea sau înlăturarea roitului natural (greu de controlat în timp util pentru „a capta” roiul plecat) ca şi de operaţiunile obligatorii de înmulţire artificială a efectivului coloniilor de albine pierdute, apicultorul trebuie să-şi rezerve un timp corespunzător pentru obţinerea recoltei apicole. Este vorba despre extragerea mierii – pe sortimente florale, a cerii de descăpăcit, a polenului, a propolisului, a trituratului larvar: „apilarnil”, a lăptişorului de matcă, veninului de albine etc. planificat a fi realizate conform planului de diversificarea producţiei apicole stabilit în prealabil şi la timpul potrivit pentru fiecare stupină. Producţia apicolă se va organiza şi realiza (operaţiunea de extracţie) în condiţii de stupină statică prin unul sau mai multe deplasări în zonele cu surse melifere specifice: salcâm I şi II, tei, floarea soarelui, fâneaţă, zmeură etc. Pentru executarea operaţiunii de recoltare se va ţine seama de:
- Programarea timpului prielnic de recoltare, avându-se în vedere gradul calitativ şi cantitativ al produselor respective destinate extracţiei.
- Alegerea şi pregătirea locului (la 30-50 m de stupină) şi a utilajului specific pentru recoltare (extractoare, scule, aparatură specifică, ambalaje, strecurători, loc de depozitare şi mijloc de transport).
- Luarea măsurilor pentru înlăturarea posibilităţilor de declanşare a furtişagului în timpul extracţiei, cauză care poate să se extindă până la distrugerea stupinei.
Practicarea stupăritului pastoral solicită un plus de muncă în luna iunie şi pentru soluţionarea următoarelor probleme:
- Identificarea de noi zone , de resurse melifere pentru toamnă.
- Obţinerea repartizării de vetre conform reglementării din regulamentul de stupărit pastoral.
- Pregătirea pentru deplasare a coloniilor în pastoral (pregătirea stupilor defecţi, împachetaj interior, consolidarea stupilor pentru deplasare, fixarea ramelor în cuib, asigurarea ventilaţiei etc.).
- Rezolvarea problemelor legate de încărcare, descărcare, pază şi asigurarea muncilor în perioada de pastoral.
- Continuarea aplicării măsurilor zoo-veterinare pentru combaterea eventualelor maladii şi stări infecţioase.
- Readucerea stupinei pe vatra de iernare şi clasificarea calitativă a fagurilor supuşi reformei, inclusiv asigurarea celor buni pentru folosinţă prin dezinfectarea lor.
- Montarea în continuare a adăpătoarelor pentru albine.
Menţinerea constantă în luna iunie a capacităţii de producţie apicolă dacă vegetaţia permite (sau de hrăniri de stimulare şi de completare a hranei în situaţia lipsei acesteia) prin asigurarea în stupi, pe întreaga perioadă a culesului, a spaţiului disponibil necesar de dezvoltare a puietului, pentru prelucrarea şi depozitarea mierii, păsturii, lăptişorului de matcă, apilarnilului etc. prin introducerea de noi faguri corespunzători (dezinfectaţi) şi de faguri artificiali pentru clădit urmărindu-se în principal întărirea coloniilor de albine, prin organizarea adecvată a cuibului.
 Munca întâmplătoare în stupină trebuie exclusă şi în această lună, căci ea nu poate contribui la reducerea timpului de lucru util. De aceea, este obligatorie executarea cu atenţie şi predilecţie a operaţiunilor menţionate în planul economic al stupinei, alcătuit încă din pauza de iarnă, apicultorul trebuind să ţină cont de toate recomandările prevăzute în calendarul cronologic şi sezonier al stuparului, în manualele şi documentaţia de specialitate apicolă. Aceasta tocmai în scopul rentabilizării apiculturii prin asigurarea diversificării produselor apicole.

ALBINA

Iunie