Martie

Activităţile apicultorului pentru luna martie sunt legate în principal de anumite situaţii specifice sezoniere determinate de:
• Controlul şi inventarierea tuturor familiilor de albine aflate la sfârşitul iernii şi începutul primăverii.
• Asigurarea celor mai potrivite condiţiilor pentru dezvoltarea puietului (hrăniri de completare, aplicare de măsuri igienice) în vederea obţinerii de familii capabile să valorifice anumite culesuri timpurii.
De aceea, activităţile apicultorilor pentru luna martie trebuie să ţină seama de aceste situaţii şi factori esenţiali care-i obligă la extinderea muncii lor apicole în această perioadă a anului, pentru care amintim rezumativ, în continuare, câteva din prevederile calendaristice utile pentru aceasta lună.
Din punct de vedere fiziologic în luna martie se desfăşoară „zborul de curăţire” început încă din zilele călduroase ale lunii februarie, iar coloniile care au iernat în condiţii normale îşi concentrează activitatea pentru dezvoltarea populaţiei, scop în care albinele consumă mai multă hrană din stocul de iernare inclusiv din rezervele lor de corp gras. Dezvoltarea coloniei ca unitate biologică este atestată de prezenţa puietului pe mai mulţi faguri în cuib, în funcţie de prolificitatea mătcii şi a fagurilor acoperiţi cu albine.
În funcţie de condiţiile geoclimatice, în unele regiuni ale ţării noastre, în natură începe apariţia unei anumite vegetaţii: tisa mare, răchita, salcia, brusturii, brânduşa, spânzul, viorelele. Albinele profită de această înflorire timpurie pentru a-şi asigura şi completa necesarul de substanţe proteice (polen) solicitat de creşterea puietului.
Având în vedere aceste stadii normale de dezvoltare a coloniei de albine, precum şi de începutul înfloririi unor plante, stuparul va desfăşura în această luna următoarele activităţi:
• Supravegherea atentă a efectuării zborului de curăţire în cursul căruia albinele îşi golesc punga rectală de fecale, marcând după luni de zile terminarea repausului de iarnă al coloniilor. Pentru a ajuta zborul de curăţire trebuie să se îndepărteze toate mijloacele şi dispozitivele de protecţie care au ajutat la asigurarea în bune condiţii a repausului de iarnă.
• Dacă după efectuarea zborului de curăţire observăm că albinele sunt neliniştite, aleargă agitate în stup şi la urdiniş, înseamnă o eventuală lipsă a mătcii. Colonia bănuită a fi orfană de matcă se va controla în interior cât mai repede posibil pentru a fi ajutată (prin desfiinţare, unificare, introducerea unei mătci noi etc.).
• Prin observaţie exterioară (la urdiniş) primele albine culegătoare de polen demonstrează că în colonia respectivă există matcă, dovadă că puietul este hrănit cu polen.
• Dacă se constată că la zborul de curăţire albinele lasă la urdiniş şi pe stupi cantităţi mărite de fecale lichide şi de culoare gălbuie se poate bănui apariţia nosemozei – boală care afectează grav intestinul mijlociu al albinei. Se impune luarea de măsuri pentru tratament şi vindecare.
• Dacă în faţa stupilor sau în suprafaţa de amplasament a coloniilor se observă în timpul zborului de curăţire prezenţa mai multor albine care se deplasează pe jos, mişunând şi sărind, apariţia acestui fenomen presupune o infestare cu acarieni (acarapis woodi) care obligă sesizarea organelor sanitar-veterinare pentru prescrierea tratamentului corespunzător. O dată cu supravegherea atentă a zborului de curăţire, stuparul continuă controlul fundului stupului, a urdinişului şi a scândurii de zbor reţinând şi însemnând în fişa fiecărui stup rezultatele comparative constatate periodic privind mortalitatea albinelor.
În prima parte a lunii martie nu se recomandă a interveni în interiorul stupului, cu excepţia cazurilor speciale privind: lipsa de hrană, absenţa mătcii şi apariţia unor simptome care indică afecţiuni grave (nosemoza).
După zborul de curăţire se impune reîmpachetarea termoizolantă a coloniilor pentru a le feri de eventuale îngheţuri târzii din perioadele de revenire a frigului în timpul final al lunii martie şi începutul lunii aprilie. Împachetajele vechi care s-au umezit se vor înlocui cu altele, urmărindu-se împiedicarea pierderilor de căldură. Se reorganizează şi se strâmtorează cuiburile, în funcţie de puterea coloniei. Famiile puternice sunt cele cu 7-8 intervale ocupate cu albine, cu 5-6 intervale sunt familii mijlocii, iar cu 3-4 intervale sunt considerate colonii slabe.
În coloniile în care se constată lipsa de hrană, se va interveni de urgenţă, introducându-se 1-2 faguri cu miere căpăcită, stropiţi cu apă caldă şi plasaţi lângă fagurii cu puiet. Dacă stuparul nu dispune de faguri cu miere sau de „aluatul nutritiv” se pot folosi (în mod excepţional) şi faguri stropiţi cu sirop de zahăr (concentraţie 1:1).
O dată cu intensificarea creşterii puietului care se înregistrează mai cu seamă după zborul de curăţire, în cuib creşte enorm şi consumul de apă. De aceea, apicultorul se va îngriji ca în această lună să-şi pregătească şi să instaleze în stupină adăpătoarele, asigurând buna lor funcţionare încă din prima zi de zbor a albinelor.
Pe lângă realizarea împachetării calde a cuibului prin restrângerea lui, stuparul va executa cât timpul este favorabil refacerea coloniilor fără mătci şi ajutorarea cu şerbet, sirop etc a celor fără hrană, înregistrând în caietul de stupină, sau în fişa fiecărei colonii, constatările făcute cu prilejul controalelor.
Nu va uita să închidă etanş stupii din care în perioada de iarnă au dispărut prin moarte coloniile.
De asemena, va lua toate măsurile gospodăreşti de adunare a fagurilor în vederea operaţiunii de flambare cu pucioasă (sulf), pentru combaterea moliei.

ALBINA

Martie